Cactuși

Criză de identitate la 11 noaptea. A început cu întrebarea ce am făcut eu important în cele cinci luni de când locuiesc singură la București? S-a terminat cu Am scăpat un semn de carte pe jos și mi-e lene să mă aplec și să-l ridic. Auzi, știi ce? Da’ poate asta-i faza. Să poți să faci ce ai tu chef. Nu vrei să-l ridici, nu-l ridica. Vrei să mergi prin casă fără șosete, mergi. Doamne Ferește, nu eu. Am uitat să ud florile. Mereu uit să ud florile. Și-mi moare menta dacă nu-i pun apă. O să umplu bucătăria cu cactuși. Măcar ăia rezistă. Am pe pat un volum de Minulescu. Am făcut un pact cu un coleg. De acum înainte, îl sun în fiecare seara și îi citesc o poezie. Așa ca să mă asigur că până la sfârșitul anului știm și noi câteva poezii. Ar fi 365 de acum înainte. Nu-i așa mult. Mă simt ca-n The Reader, doar c-am făcut schimb de roluri. Deschid cartea la întâmplare. Pagina 134, Olandezul zburător. Pun mâna pe telefon și-l sun.

1

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *